Cât e de specific textul ăsta pentru majoritatea localurilor/punctelor comerciale nou-deschise sau redeschise după o perioadă de timp. Chiar e greu de scris ceva de genul:
”Ne-am deschis și vă așteptăm între orele…”
”Din 7 martie vă așteptăm cu un meniu nou, special conceput pentru clienții care ne-au dus dorul”
”Ne-am redeschis și vă invităm să probați noua colecție”
sau pentru restaurantul acesta din sectorul Botanica redeschis după reparație :
”Noi ne-am deschis și pentru anul 2014 avem oferte speciale pentru miri și mirese”
nu sună mai bine? deja e un imbold și urmează un alt gînd pentru potențialul client.
sau pînă unde trebuie să meargă amabilitatea față de clienții noștri.
Care manager nu-și dorește să aibă clienți mulțumiți sau să fie asigurat cu un portofoliu deja existent gestionînd cu succes relațiile de business.
Decizia unui client fidel de a renunța la serviciile sau produsele noastre ne-ar costa destul de scump. Și cu siguranță cunoaștem cât de greu e să câștigăm noi clienți în condițiile economiei de astăzi, mai ales pe segmentele cu concurență acerbă.
Pe de altă parte, există expresia “clientul are întotdeuna dreptate”, atît de promovată la cursurile de introducere în marketing la universitate, dar nu întodeauna suntem de acord cu acest lucru. Astfel, apare întrebarea până unde putem merge cu amabilitatea și solicitudinea în servirea clientului?
În general, managerii de companii se împart în două categorii: cei care sunt antreprenori/oameni de afaceri și, pe măsură ce firma s-a dezvoltat, au început să își formeze aptitudini și competențe de manageri și cei care sunt manageri de carieră, gestionând afacerile altora. În relația cu furnizorul, abordarea fiecărei categorii este diferită.
Cu cel din prima categorie – antreprenorul – mai ales cu cel aflat la început de drum, este în general cel mai greu de discutat, negociat, deoarece are impresia că le cunoaște pe toate, fiind implicat în toate procesele companiei. Desigur că acest lucru nu se pune la îndoială, dar în general, oamenii au anumite domenii de competență, nimeni nu poate să exceleze în toate.
Antreprenorul își dorește rezultate imediate pentru orice activitate și vrea să controleze totul – lucru care nu e posibil întotdeauna. Deși dorește să minimizeze costurile, cere, pe de altă parte, din partea furnizorului o atitudine ultra-serviabilă. Prin amabilitate se înțelege că personalul furnizorului să facă tot ce i se cere, având sau nu legătură cu serviciul în sine. Acest lucru duce și la frustrarea angajaților din compania furnizoare și respectiv la niște relații tensionate.
Amabilitatea față de un astfel de client trebuie redusă la natura serviciului prestat – nimic mai mult. Cred că amabilitea față de client trebuie să fie strâns corelată cu “civilizarea” clientului și cu nivelul clientului din punct de vedere al culturii organizaționale. Dacă ești prea amabil la început, clientului i se pare că poate să îți ceară orice și în timp acest lucru are efecte nocive în relatia respectivă.
Cei din a doua categorie sunt managerii de carieră, care în general sunt oameni care înțeleg necesitatea de a apela la profesioniști, la outsourcing. Profilul managerial se bazează pe o strategie și obiective clare propuse în planul de lucru cu furnizorul. Modul de lucru, în cazul în care firma este pregătită să lucreze dupa bugete și strategii, este mai simplu deoarece, odată aprobat bugetul, restul nu ține decât de implementare. În general, cu acest tip de client ne putem permite să fim amabili, deoarece știm că în cele mai multe cazuri nu încalcă limitele și nu sare calul, știind exact care e granița între prietenie și servicii profesioniste.
În concluzie, trebuie să reținem că amabilitatea față de un client e dată în primul rând de natura clientului și de cultura organizațională.
În general, daca ne dorim o relație pe termen lung cu clientul, trebuie de la început sa ne dăm seama ce tip de client este: din prima categorie, orientat pe tăiere de costuri și relatie pe termen scurt sau din a doua categorie, axat pe trasarea de obiective clare într-un orizont de timp și pe păstrarea unei relații pe termen lung.
Probabil că site-ul celor de la Bomba e singurul de așa gen de la noi care cade de câteva ori pe lună. Cu toate că desfășoară de mai mult timp o amplă campanie de publicitate prin care stimulează achizițiile on-line. Și nu doar în ziua cînd am făcut screenshot-ul am observat, dar chiar și primăvara, și anul trecut cînd căutam niște produse.
și dacă peste tot se laudă că sunt No.1 de ce nu fac vreo cercetare de piață să arate că și în 2012 au fost No.1, când concurența a crescut. Nu poți promova același slogan mai mulți ani la rând cînd nu mai este actual și duce în eroare.
În momentul în care decidem să ne deschidem o afacere, trebuie să acordăm o atenție deosebită sloganului, care se deosebește prin esență de Unique Selling Proposition.
Sloganul ne ajută să vindem și să rămînem în mintea clienților noștri.
De cele mai dese ori crearea unuia reușit ia mult timp, iar inspirația ar putea veni de unde ne așteptăm cel mai puțin.
Câteva reguli nescrise pentru un slogan reușit:
Cât de lung trebuie să fie sloganul?
Ideal ar fi ca acesta să fie scurt, fiind mai ușor de reținut de către consumatori. Un slogan n-ar trebui să conțină mai mult de 5-7 cuvinte, deoarece s-a demonstrat că limita maximă a memoriei de scurtă durată este de 7 unități.
Experții spun că un slogan succint poate fi mai eficient întrucât cuprinde întreaga “esență” a brandului.
“Just do it”, “I’m lovin it” – exemple de slogane internaționale bune.
Sloganul unei companii trebuie să conțină un mesaj clar și concis pentru consumatori.
O schimbare a sloganului poate afecta negativ identitatea brandului, provocând confuzie sau generând neîncredere în rândul consumatorilor.
Fă un apel la acțiune
Unele sloganuri de succes te instigă la acțiune. De exemplu celebrul slogan Nike – „Just Do It” reprezintă o atitudine activă.
„Just Do It” da o șansă oricărui non-atlet să aibă o viață plină de împliniri. Nu trebuie să fii campion olimpic ca să-ți depașești fizic limitele. Un simplu om poate face asta, evident folosind încălțările adecvate și aderând la filosofia Nike, aceea de a te depăși în fiecare zi.
Cunoaște-ți audiența
Pentru a crea un motto bun trebuie să îți cunoști și să-ți întelegi audiența. Trebuie să știi la ce anume vor reacționa.
Nu există nici o rețetă pentru crearea unui slogan de succes. Bugetul de media are un rol foarte important, cu cât este mai mare, cu atât sunt șanse mai mari ca sloganul să rămână în mintea tuturor consumatorilor.
Orice frază, oricât de plictisitoare sau lipsită de sens ar fi, se poate întipări în mintea consumatorilor în cazul în care este repetată la nesfârșit, dar ce efect deja va avea asupra companiei e altceva.
Evită cuvintele uzate
„Inovare”, „global”,”descoperiri”,”putere” sunt cuvinte atât de comune cu care consumatorii din toate timpurile s-au obișnuit. Încearcă să demonstrezi care îți sunt avantajele față de ceilalți jucători de pe piață.
Pare simplu, însă ai grijă sa nu cazi în propria capcană atunci cînd vrei să spui ceva despre brandul tău.
Gândește-te la sensul pe care vrei să-l dai sloganului și la cum va fi el interpretat de către ceilalți.
Felicitări agricultorilor, brutarilor, bucătarilor dar și celor care nu-și pot închipui nici o masă a zilei fără o felie de pâine, cu Ziua Mondială a Pâinii
Ziua Pâinii împarte aceeași dată – 16 octombrie, cu Ziua Mondială a Alimentației – World Food Day.
La noi nu am observat să aibă loc evenimente ieșite din comun legate de această zi. Măcar cei care pot și știu să facă pâine să o prepare acasă, oferind astfel un fel de omagiu acestui aliment de bază, bucurându-se că există pe masă, când atâtea mese din lume sunt goale. Este o zi în care putem oferi cuiva flămand o pâine sau un prânz cald. O zi în care pîinea nu mai este moartea dietelor, spaima regimurilor de slăbire și mama carbohidraților. E pur si simplu o pâine.
Personal întrebuințez rar pâine, însă îmi place să încerc diferite feluri de pâine, cu variate componente, de la toți producătorii care-i poți găsi prin Chișinău dar și de la brutăriile locale din rețelele de magazine.
În timpul timp, la micul dejun, mi-am cumpărat de vreo 2 ori Pâine de Riga, Franzeluța – produs premium apărut primăvara aceasta în vînzare. Însă apreciez mult și Pâinea Boierească, cum se numește ea în Green Hills Market sau Sovital cu fructe în alte rețele, bastonașele cu cașcaval – tot un fel de pâine de vreo 110 lei/kg. Cea boierească pe lîngă făina de secară are multe fructe uscate, in, susan și un gust mai bogat decît Pâinea cu fructe produsă de Franzeluța.
Degustații la pâine bavareză.
Pînă nu demult nu observasem să fi organizat careva degustații la pâine prin magazine, însă din primăvară, unele rețele de magazine – Nr 1, Fourchette, Fidesco au început să facă publicitate la produsele de panificație produse local. Și nu e pâine obișnuită ci cu diferită componență, preț mai mare, calitate mai bună decît ce găsim la o tarabă obișnuită.
Autoarea articolului scrie despre cum am putea să ne protejăm de concurența neloială chiar dacă a avut deja loc înregistrarea dreptului asupra mărcii noastre. În vederea protecţiei identităţii comerciale şi contracarării pirateriei şi contrafacerii este prezentat unul dintre instrumentele juridice, valorificat cu concursul organului vamal.
Astfel în caz că competitorii importă mărfuri (de regulă, de o calitate inferioară așa cum întîlnim în Piața Centrală de multe ori) sub mărci identice ori cu un grad de similaritate care ar putea produce confuzie în rândul consumatorilor, fie prin asociere cu marca înregistrată, fie prin contrafacerea ei, poate fi solicitată suspendarea punerii în circulaţie a unor astfel de mărfuri, prin adresarea în acest sens la organul vamal, care contra unei taxe administrative anuale ne va presta servicii de asistenţă vamală cu scopul de protecție a mărcii noastre.
Întregul proces îl citiți pe www.eco.md.